Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea inferioară.
      În şef, în câmp roşu, se află patru frunze de fag de aur.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp de argint, se află două prune albastre cu codiţă şi frunză verde.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o căprioară văzută din profil spre dreapta.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Frunzele de fag reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.
      Prunele şi căprioara fac referire la bogăţia pomicolă şi cinegetică a zonei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
      În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află o coroană de aur cu trei fleuroane.
      În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint, flancat de o semilună şi o stea în şase colţuri, ambele de aur.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu undat de argint.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află un buştean de aur, în bară.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Coroana evocă faptul că localităţii i s-a conferit titlul de oraş-coroană în anul 1329 de regele Carol Robert.
      Capul de bour cu semilună şi stea reprezintă un simbol preluat din vechea stemă a localităţii din anul 1329.
      Brâul undat simbolizează râul Tisa.
      Buşteanul reprezintă bogăţia silvică a zonei şi ocupaţia locuitorilor - prelucrarea lemnului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit în mantie.
      În şapă se află o biserică de argint, dreptunghiulară văzută din faţă, cu două trepte şi pridvor deschis, cu acoperiş în două ape şi turn clopotniţă, cu acoperiş ascuţit, terminat cu o cruce în vârf, iar în vârful scutului un brâu undat de argint.
      În dreapta scutului, în câmp roşu, este plasat un cap de berbec, de aur.
      În stânga scutului, tot în câmp roşu, se află un fagure de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Capul de berbec şi fagurele semnifică activitatea specifică zonei: creşterea animalelor şi albinăritul.
      Lăcaşul de cult reprezintă Biserica de lemn din satul Izvoarele (Bloaja) ce datează din anul 1803 cu hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul“ - monument istoric.
      Brâul undat face referire la numele satului Izvoarele (Bloaja) şi la hidrografia localităţii, râul Bloaja.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
      În partea dreaptă, în câmp roşu, se află un fir de viţă-de-vie de aur.
      În partea stângă, în câmp albastru, se află 5 brâuri undate de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Firul de viţă-de-vie aminteşte de culturile viticole din zonă.
      Câmpul albastru tăiat de cele 5 brâuri undate evocă râul Someş şi cele 5 văi care traversează localitatea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În dreapta, în câmp albastru, se află un turn-clopotniţă (turlă de biserică) de argint, dreptunghiular, cu galerie de veghe şi acoperiş ascuţit, terminat cu o cruce în vârf.
      În stânga, în câmp roşu, se află un vas de lemn (şiştar de muls) de argint, cu toartă spre dreapta.
      În vârful scutului, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru, iar deasupra acestuia o crenguţă cu trei frunze verzi şi patru prune albastre.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Turla de biserică evocă ţinutul vestit din Maramureş pentru arhitectura bisericească (ecleziastică) din lemn ce se află pe teritoriul acestei localităţi.
      Şiştarul face trimitere la produsele lactate tradiţionale şi la principala ocupaţie a locuitorilor, creşterea vitelor.
      Brâul undat menţionează prezenţa râurilor Lăpuş şi Cavnic, care se unesc pe teritoriul localităţii în locul numit Împreunături sau Jenune.
      Crenguţa cu prune evidenţiază o altă ocupaţie a locuitorilor, pomicultura.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
      În cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află o pană de aur, flancată de două stele de argint; în partea inferioară a cartierului se află două brâuri undate de argint.
      În partea superioară, În cartierul din stânga, în câmp roşu, pe o terasă verde, se află un ibex rampant din argint, armat şi limbat cu aur, întors spre dreapta, ţinând un brad de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Pana de aur reprezintă viaţa şi tradiţia culturală a comunei, făcând trimitere la artiştii care au vizitat localitatea, au fost găzduiţi şi au creat aici.
      Stelele reprezintă cele două sate care alcătuiesc comuna.
      Brâurile undate semnifică râul Lăpuş.
      Ibexul ţinând bradul reprezintă blazonul familiei Teleki.
      Terasa verde simbolizează fertilitatea solului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
      În partea superioară, în dreapta, în câmp de argint, se află douăsprezece ghinde cu câte două frunze verzi de stejar, grupate în trei coloane.
      În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup rampant de argint, privind spre dreapta.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint.
      În partea inferioară, în stânga, se află un zid crenelat de cetate de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Ghindele reprezintă bogăţia silvică a zonei, având un stejar vechi de circa 500 de ani declarat monument al naturii, iar numărul ghindelor indică numărul satelor componente ale comunei.
      Lupul simbolizează ostaşii Chioarului care apără cetatea cu acelaşi nume.
      Crucea treflată evocă vechea mănăstire de la care provine şi numele localităţii.
      Zidul face referire la Cetatea Chioarului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află un măr flancat de un ştiulete de porumb şi un spic de grâu ce se întretaie în partea de jos, totul din aur.
      În vârful scutului, în câmp albastru, se află un stejar cu şase ghinde, totul din aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Mărul, ştiuletele de porumb şi spicul de grâu reprezintă roadele pământului fertil din zonă şi simbolizează hărnicia locuitorilor.
      Stejarul face trimitere la denumirea comunei (Dumbrăviţa, Dumbravă - pădure de stejar), iar cele şase ghinde indică numărul satelor componente.
      Brâul undat reprezintă râul Chechişel, care străbate localitatea.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în patru.
      În partea superioară, în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, se află o biserică de aur.
      În partea superioară, în cartierul din stînga, în cîmp roşu, se află un stejar de argint.
      În partea inferioară, în cartierul din dreapta, în cîmp roşu, se află un spic de grîu, de aur.
      În partea inferioară, în cartierul din stînga, în cîmp albastru, se află o vază şi un pahar din sticlă, de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Biserica simbolizează tradiţia creştină a locuitorilor acestor meleaguri, unde în satele componente ale comunei au existat biserici de lemn încă din secolul al XVI-lea; în prezent, a mai rămas biserica de lemn din satul Buzeşti.
      Stejarul semnifică faptul că localitatea se află într-o zonă bogată în foioase, unde există două specii de stejar, mai puţin răspîndite în alte părţi.
      Spicul de grîu simbolizează ocupaţia locuitorilor din Lunca Someşului.
      Paharul şi vaza de sticlă reprezintă fabrica de sticlă, care funcţionează încă din anul 1945.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară de un brâu undat de argint.
      În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o ramură de ginkgo-biloba de argint.
      În partea stângă, în câmp roşu, se află un turn de cetate de argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Ramura de ginkgo-biloba face referire la arborele cu acelaşi nume, aflat pe teritoriul localităţii, declarat monument al naturii.
      Brâul undat reprezintă râul Someş, care traversează localitatea.
      Turnul de cetate simbolizează castelul Blomberg.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat de un firet de argint.
      În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un taragot din aur.
      În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un clopot inscripționat cu o cruce treflată, totul de aur.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o ramură de stejar, cu două frunze și o ghindă, totul de aur.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o ramură de măr, cu două frunze și un măr, totul de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Taragotul de aur reprezintă tradiția, folclorul muzical și vestiții taragotiști ai comunei.
      Clopotul de aur inscripționat cu crucea treflată face referire la credința locuitorilor și la Mănăstirea Habra.
      Ramura de stejar din aur face trimitere la denumirea comunei, pădurea de stejari "groși".
      Ramura de măr din aur reprezintă bogăția comunei și ocupația tradițională a locuitorilor, pomicultura.
      Firetul de argint reunește toate aceste elemente, simbolizând unitatea locuitorilor comunei.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află un dragon de argint, cu cap de lup spre dreapta, cu gura deschisă, care se continuă cu un corp de şarpe (stindardul dacic).
      În partea dreaptă, în câmp de aur, se află un brad natural (de culoare verde).
      În partea stângă, în câmp albastru, pe o terasă de argint vălurită cu negru, se află un cocor, văzut din profil spre dreapta, ţinând în gheara dreaptă o sabie cu vârful în sus totul de argint, ieşind dintr-o coroană cu fleuroane de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Stindardul dacic reprezintă simbolul vieţii veşnice şi al înţelepciunii la strămoşii noştri daci, se justifică datorită istoriei multimilenare a acestei localităţi, dovedită prin descoperiri arheologice.
      Bradul simbolizează bogăţia silvică a zonei.
      Cocorul (cocostârcul) reprezintă elementul preluat din blazonul familiei nobile române Bechiş, înnobilată la 3 ianuarie 1583, de împăratul Rudolf al II-lea şi reconfirmată cu titluri nobiliare. Acesta semnifică continuitatea de astăzi a familiilor nobile Bechiş pe teritoriul comunei. În termeni populari, locuitorii din comuna Groşii Ţibleşului sunt porecliţi cocostârci.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află un cerb de aur, în salt spre dreapta.
      În vârful scutului, în câmp albastru, se află un vas antic din aur, având reprezentate trei linii orizontale în partea superioară, trei protuberanţe conice la mijloc şi trei brâuri undate în partea inferioară.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Cerbul reprezintă curajul şi credinţa locuitorilor, dar şi bogăţia silvică şi cinegetică a zonei.
      Brâul undat reprezintă râul Lăpuş şi face referire la denumirea comunei.
      Vasul de aur reprezintă unul dintre cele mai frumoase vestigii arheologice descoperite în Necropola tumulară de la Lăpuş.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află un stârc de argint, înconjurat deasupra de şapte stele de aur, dispuse în semicerc.
      În partea inferioară, în câmp albastru, se află un războinic în tunică roşie cu cizme de aur, ţinând în mâna dreaptă o spadă de argint, iar în mâna stângă un mănunchi de spice de grâu de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Stârcul face referire la specia de păsări unicat în judeţ.
      Cele şapte stele indică numărul satelor componente ale comunei.
      Brâul undat reprezintă râul Someş.
      Războinicul se regăsea pe sigiliile şi stemele puşcaşilor din secolul al XVII-lea, care aveau rolul de a asigura paza graniţelor.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea inferioară.
      În partea superioară, în câmp roşu, se află o biserică de argint cu pridvor mărginit de o balustradă, cu uşa ajurată negru; pridvorul are acoperişul sprijinit pe patru stâlpi; biserica are o turlă cu acoperiş triunghiular, în vârful căruia este aşezată o cruce latină.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află două ghinde cu două frunze verzi.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o brăţară de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Biserica reprezintă biserica din lemn Ortiţa cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", construită în anul 1828, declarată monument istoric.
      Ghindele simbolizează bogăţia silvică în foioase a zonei.
      Brăţara reprezintă descoperirile arheologice datând din epoca bronzului.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
      În partea superioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un turn de cetate medievală de aur, cu patru creneluri şi trei ferestre negre.
      În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un animal fantastic numit grifon, de argint, cu cap de pasăre orientat spre dreapta, cu zborul deschis, ieşind dintr-o coroană cu fleuroane, ţinând în laba dreaptă o pană, iar în stânga, o sabie curbată.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o fântână heraldică de argint.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp roşu, se află un vas de ceramică dacică de aur, ornamentat cu un brâu alveolar.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Turla de cetate face trimitere la una dintre vestigiile feudale din zonă, respectiv cetatea medievală din secolul al XIII-lea.
      Grifonul este simbolul luat din blazonul familiei Negrea de Onceşti.
      Fântâna evocă „Fântâna Craiului” din care a băut regele Ludovic de Anjou în drumul său contra lui Bogdan.
      Vasul de ceramică face referire la urmele aşezării dacice de pe vârful „Măgura”, ce datează din secolul I înainte de Hristos.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și cusut în partea inferioară.
      În partea superioară, în câmp roșu, se află un steag dacic de aur.
      În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o săgeată de argint în pal, încărcată cu o semilună de aur și flancată de patru stele de aur.
      În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o carte deschisă de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Scutul triunghiular respectă convenția națională privind stemele comunale.
      Steagul dacic face referire la descoperirile arheologice din localitate.
      Săgeata cu semiluna și stelele reprezintă simbolul din blazonul familiei Petrovai, de unde vine și denumirea localității.
      Cartea simbolizează dezvoltarea tradițiilor culturale din localitate, unde din 15 ianuarie 1977 funcționează cenaclul „Mihai Eminescu“ care, de două ori pe an, organizează colocvii de cultură și artă onorate de mari personalități ale culturii românești.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie micşorată de argint crenelată.
      În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn-donjon crenelat cu poartă şi două metereze din care ies trei turnuri dreptunghiulare crenelate, totul de argint.
      În vârful scutului, în câmp roşu, se află un butuc de viţă-de-vie, dezrădăcinat, cu trei ciorchini şi şase frunze, totul de aur.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Turnul crenelat face referire la vechiul castel care a fost construit de contele Francisc Bethlen.
      Fascia reprezintă localitatea Săsar, care în trecut era o cetate înfloritoare, menţionată în diploma lui Ludovic marele, docu-ment autentificat, aflat în copie în arhiva parohiei.
      Viţa-de-vie simbolizează bogăţia viticolă a zonei, precum şi vechiul sigiliu, expus în biserica din Săsar.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

                   Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară.
      În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o cruce treflată de aur.
      În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un ciorchine de strugure cu două frunze, totul de aur.
      În partea inferioară, în câmp roșu, se află un zid de cetate crenelat din argint cu două ferestre, peste care broșează o poartă cu grilaj de aur.
      În vârful scutului se află un brâu undat din argint.
      Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

                   Crucea de aur reprezintă bisericile din comună, obiective înscrise în patrimoniul cultural național, și face trimitere la etimologia localității.
      Strugurele de aur simbolizează bogăția materială și spirituală a comunei, precum și ocupația tradițională a locuitorilor, agricultura.
      Zidul cetății de argint reprezintă Cetatea Chioarului.
      Brâul undat de argint simbolizează râul Lăpuș.
      Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.