Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile
rotunjite, tăiat în partea superioară, pe cîmp albastru, se află o cruce latină, ţinută de un arhanghel înaripat, de argint, aureolat de aur,
plasat în dreapta, şi de un leu de aur, rampant, încoronat şi limbat, cu coada bifurcată, plasat în stînga.
În partea inferioară, pe cîmp roºu, se află o cetate de aur cu cinci bastioane.
În interiorul cetăþii se află o carte deschisă, naturală.
Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu şapte turnuri crenelate.
Arhanghelul de argint şi crucea latină simbolizează
rolul bisericii ortodoxe în evoluţia spiritualităþii locuitorilor urbei;
Leul încoronat simbolizează lupta de apărare dusă de voievozi de-a lungul vremii;
Construcţia simbolizează Cetatea Oradea;
Cartea face aluzie la cultură; în secolul trecut a funcţionat aici Academia de Drept, iar actualmente există o serie de instituţii
de cultură, precum Universitatea.
Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară.
În partea superioară dreaptă, în câmp albastru (azur), se află o floare (margaretă) cu petale de argint și pistil de aur.
În partea superioară stângă, în câmp de aur, se află un copac (stejar) natural, smuls, cu patru ghinde și douăsprezece frunze.
În partea inferioară, în câmp verde, se află o stâncă de argint din care se revarsă un brâu undat albastru (azur).
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu cinci turnuri crenelate.
Margareta reprezintă câmpurile de margarete despre care vechile legende spun că ar fi existat în locul unde astăzi se
află municipiul Marghita. Una dintre aceste legende susține faptul că numele orașului vine de la câmpurile cu margarete.
Copacul (stejarul) face referire la pădurea bogată din jurul municipiului Marghita.
Stânca din care se revarsă un brâu undat semnifică hidrografia localității, râul Barcău și izvoarele geotermale din zonă.
Coroana murală de argint, cu cinci turnuri crenelate, reprezintă rangul administrativ al Marghitei, acela de municipiu.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite,
tăiat de un brîu undat de argint şi de o linie neagră în 3 cartiere.
În partea superioară, în dreapta, se află o cruce de aur, iar în stînga se află o cetate argintie.
În vîrful scutului se află un caduceu argintiu.
Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.
Crucea simbolizează biserica creştină, iar cetatea semnifică
domeniul Şinteu, al cărui centru administrativ a fost Aleşd.
Caduceul este atribuit zeului Mercur, simbol al comerţului.
Brîul undat reprezintă rîul Crişul Repede, care traversează localitatea.
Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite,
tăiat de un brîu undat, avînd partea superioară despicată.
În primul cartier, în cîmp roşu, se află un stejar, avînd coroana verde şi trunchiul de aur.
În al doilea cartier, în cîmp albastru, se află o fabrică, în culori naturale, un spic de grîu, un sac şi un recipient, de aur.
În partea inferioară, în cîmp albastru, se află un sfert dintr-o roată dinţată şi două ciocane, de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu trei turnuri crenelate.
Stejarul semnifică simbolul perenităţii şi bogăţia silvică a zonei.
Fabrica, spicul de grîu, sacul şi recipientul reprezintă prezenţa unei industrii alimentare în plină dezvoltare.
Cele două ciocane şi sfertul de roată dinţată simbolizează prezenţa industriei miniere şi a celei constructoare de maşini.
Brîul undat reprezintă rîul Crişul Negru, care străbate zona.
Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.
Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu bordură de aur şi având, în câmpul albastru, un braţ de argint terminat cu aur spre umăr şi ţinând trei spice asemenea, înmănuncheate.
Braţul este însoţit la dreapta şi la stânga de soare cu 16 raze şi semilună, ambele de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Braţul cu spice, adică mobila principală în scut, semnifică ocupaţia de bază a locuitorilor - agricultura. Acest element se regăseşte în sigiliul oraşului din anul 1846, an în care oraşul a avut rangul de oraş liber de provincie.
Colinele verzi de la baza scutului semnifică forma de relief specifică zonei.
Soarele reprezintă curajul şi demnitatea locuitorilor, iar luna dorinţa de pace, puritatea şi dragostea.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.